Televizorul tampeste

De la o vreme incoa' am renuntat sa ma mai uit la televizor. Stau toata ziua cu nasu-n stiri; stiu ce se intampla-n lume. Zgomotul de fond produs de canalele de stiri nu-mi lipseste. De cand am luat aceasta decizie sunt alt om. Nu ma mai enervez, rad din nou, iar compasiunea sta langa mine. Televizorul meu are doua utilitati: ecran pentru dvd, deci filme, si culcus pentru pisica mea Mitzura.  Daca n-ar fi cinefilia asta o boala incurabila, probabil ca l-as face cotet de porumbei.  La ce-mi foloseste mie sa vad dudui cu buze tzuguiate si ton de ( nu pot spune Rahova ca locuiesc in cartierul asta si floraresele vorbesc mai frumos) .... si cu ton!? De ce oare as vrea sa-mi pierd timpul extrem de pretios dupa 40 de ani uitandu-ma la certuri interminabile cand pot sa ma urc in masina si sa vad acelasi lucru in trafic. Sau pot sa ma duc sa-mi platesc lumina. Sau pot sa ma duc la piata. Sau pot sa ma duc sa ma plimb. Vad exact acelasi lucru numai ca protagonistii sunt anonimi si mult mai autentici chiar daca sunt autisti. "Romanul este temperamental" zic unii. Eu zic asa: " Romanul este tembel". Si voi, femei nebune legate cu bazmaua sub barbie sau cu baticul la gat sa nu se vaza ridurile... nu mai tineti post, e inutil cata vreme spurcati la tot pasul si ganditi urat. Geaba nu mancati carne, mai bine v-ati manca gandurile negre! Eu atat am avut de spus!