apropiam de gard se simteau unul pe celalalt scurt! Huska se apropiase din ce in ce mai mult de Latosu'. Avea pana si curajul sa isi bage boticul mic prin
ochiul de sarma al gardului. Era o joi dimineata. Liniste! Vama Veche, in sfarsit se linistise. Am iesit din curtea casei lasand-o libera! Ma gandeam cat de
fericita era! Si era! Ne apropiem de gard. Incepe ritualul. La un moment dat Latosul vine spre gard si face o reverenta. Huska parca vrand sa-si ia avant
fuge in strada...ce strada, o ulita altadata prafuita, batatorita de copitele magarilor si calcaile crapate ale satenilor si mai tarziu ale "vamaiotilor". Un
microbuz de marfa apare de nicaieri; soferul o vede, dar nu schiteaza nici cel mai mic gest. Avea viteza! Puiul meu mic dispare sub rotile bolidului care
nici macar nu a oprit!!! Urlam de durere! Huska zacea intacta pe caldaram ca si cand dormea. Am luat-o in brate! S-a intins, a oftat lung si...
Era mai cand am gasit-o. Avea vreo doua saptamani. Husky siberian. Nu stiu cine a aruncat-o! Am crescut-o cu biberonul. Era moale si
jucausa. Dormea cu capul pe gatul meu. Eram sefa haitei. A crescut si vedeam in ea un prieten magnific. Era rebela ca si mine. Incaptanata. Imi educa si
mai mult rabdarea. Ma respecta! Ma iubea! O iubesc! Vorbea tot timpul. Cerea de mancare intr-un fel si intra-altul afara. Cand vroia sa ma apere latra
scurt si gros. Eu n-am putut s-o apar! Vama veche are doua ulite care au devenit acum piste de raliu. Politia spune ca acolo, satul ala pescaresc cu aere de
statiune este permis orice... chiar si crima pentru ca ce s-a intamplat pe 26 august la 10 dimineata a fost o crima! Huska a plecat tacuta dincolo! Se spune ca
animalele se-ntorc la stapanii lor. Te astept Hascutza mea mica! Iubirea lu' Mimina, iarta-ma ca nu te-am aparat, ca nu ti-am ingradit libertatea pret de
cateva sute de metri, pret de o viata!