Am dat ochii peste cap şi gata! N-am ştiut nimic de mine ore în şir. Visam că cineva îmi dădea palme. Nu ştiam cu ce am greşit. Era anastezista. Încerca să mă trezească. Nu voiam să mă întorc. Eram prea liniştită acolo unde fusesem. Mai trec câteva ore. Pic, pic...piu, piu...rotesc ochii prin cămăruţa de reanimare. Dau de Cristi. Stătea cuminte pe un scaun lângă mine. Era descarnat de oboseală şi teamă. Mă ţinea de mână şi se uita la mine de parcă o vedea în carne şi oase pe Monalisa. Mi-e frică să nu mor sufocată, îi spun. Mi-e frică! N-ai de ce, îmi spune atât de senin şi calm cum nu l-am văzut niciodată. Sunt aici! Nu te las! A chemat-o pe asistentă să-mi facă un calmant. Nu s-a mişcat de lângă mine toată noaptea, mi-au spus. S-a întreţinut cu o familie de rromi, a colegei mele de cameră. I-a ascultat, i-a căinat, l-au căinat! Haoleu, ţi-e bolnavă franţozoaica! A doua zi, mai bine! Mă dau jos din pat şi mă duc la baie. Dau cu ochii de mine în oglindă! Mă ia cu leşin! Faţa mea e tumefiată! Să ai nervi de oţel şi ţi-ar veni s-o iei la goană. Sunt trasferată înapoi în salon. Respir greu şi sunt obosită. Se deschide încet uşa. Era prânzul. Friptura aburindă de la Taverna sârbului şi o salată. Ce-mi place mie! Şi Cristi cu ochii duşi în fundul capului. A apucat să doarmă pe scaun un ceas. A fugit la muncă şi s-a-ntors. Mă sărută părinteşte pe frunte şi-mi taie friptura. Mănânc încet în timp ce el îmi povesteşte banalităţi. Se uită la mine la fel. O secundă, două, şapte, nouă de iubire. Toate în privirea lui. A stat, n-a plecat!
0 Comments
Leave a Reply. |
A ZILEI!!!!In tara asta trebuie sa-ti iei concediu ca sa platesti darile la stat! Tovarasi conducatori, daca vreti sa mai aveti ce fura simplificati sistemul! Urasc functionarul public! Archives
January 2020
Categories |